Am fost plecat din ţară pentru aproape o săptămână. Când am plecat tocmai începuse la noi isteria cu gripa porcină. La aeroport personalul care deservea călătorii era echipat cu măşti pentru protecţie. Doar în România pentru-că în Germania unde am ajuns lucrurile stăteau cu totul altfel. Oameni destinşi, relaxaţi, fără măşti.
Pe perioada cât am stat acolo nici nu m-am mai gândit la acest subiect al gripei porcine pentru-că cei cu care aveam legaturi nu erau interesaţi de el. Ei erau interesaţi de cu totul altceva: de o mai mare apropiere de Dumnezeu.
Să nu credeţi că în Germania oamenii sunt interesaţi de Dumnezeu. Marea majoritate nu au această preocupare iar cei ce se mai gândesc şi la acest subiect au o credinţă slabă, din câte am constatat eu. Dar cei din grupul cu care m-am întâlnit aveau şi au o preocupare specială pentru a-L cunoaşte pe Dumnezeu mai bine şi pentru a trăi în ascultare de El. Nici măcar unul nu mi-a spus un cuvânt despre gripa porcină şi nici nu am văzut pe vreunul îngrijorat din această cauză.
Am înţeles încă o dată cât de important este la ce ne uităm, care este sursa informaţiilor noastre.
Românii, şi nu numai, dar parcă pe noi ne-a cuprins mai tare isteria privitului la televizor, au devenit speriaţi şi agitaţi aşa cum mai rar găseşti. M-am minunat şi de acest aspect: să văd în altă parte oameni liniştiţi. Pe stradă, la magazin şi peste tot pe unde am fost. Eram obişnuit cu agitaţia, cu nervii, cu înjurăturile, cu claxonatul, cu nemulţumirea şi critica din care am făcut un sport naţional. Probabil că la acestea am ieşi cu uşurinţă campioni mondiali. Am realizat încă o dată că suntem funcţie de ce privim şi că televiziunea ne tâmpeşte pe toţi şi ne transformă într-o masă de oameni disperaţi şi stresaţi.
Ascultând ştirile din România şi aşa zisele programe informative nici să nu ne aşteptăm să devenim normali şi liniştiţi. Pentru-că tot ceea ce ni se spune este îndreptat împotriva liniştii şi păcii noastre.
V-aţi gândit vreodată că cei ce produc emisiunile de ştiri abia aşteaptă să mai fie o crimă, un viol, un accident de circulaţie, un atentat terorist, o epidemie de gripă, o catastrofă? Ei din asta trăiesc! Pe ei nu-i interesează că undeva, într-un colţ de lume, câţiva oameni au hotărât să fie mai buni, să caute faţa lui Dumnezeu şi apropierea de El, viaţa sfântă şi curată. Dacă totuşi se mai dau ştiri şi din domeniul acesta, să zicem religios, sunt tot ştiri în măsură să ne tulbure: o femeie lesbiană din Suedia a ajuns episcop (şi ştirea este reală), un preot a întreţinut relaţii nepotrivite cu un alt bărbat sau că a furat din punga bisericii, un pastor transformat în om de afaceri a înşelat o grămadă de oameni, în nu ştiu ce colţ de lume nişte fanatici religioşi s-au omorât sau au omorât pe alţii care nu credeau ca ei şi altele de felul acesta.
Este uimitor cât efect distructiv au asupra omului aceste emisiuni informative. Câtă teamă şi îngrijorare transmit. În legătură cu acest aspect Mântuitorul Isus Hristos a rostit cuvinte de avertizare. O parte din aceste cuvinte le găsim la Matei cap. 6:
25 Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
26 Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu semenă, nici nu seceră, şi nici nu strâng nimic în grînare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?
27 Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?
28 Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;
29 totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
30 Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
31 Nu vă îngrijoraţi, deci, zicând: „Ce vom mânca?” Sau: „Ce vom bea?” Sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?”
32 Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.
33 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
34 Nu vă îngrijoraţi, deci, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.
Cu toate că ne numim creştini nu numai că nu luăm aminte la aceste cuvinte dar parcă într-o ambiţie prostească ne lăsăm tulburaţi şi torturaţi de nişte oameni care nu au nici un interes în informarea noastră ci au interes pentru banii noştri. Culmea prostiei şi înşelării este că noi le dăm bani ca să ne bage în sperieţi şi să ne tortureze cu toate aceste nebunii şi spurcăciuni. Le dăm bani ca să ne îmbolnăvească de frică şi depresie. Le dăm bani ca să se poarte cu noi ca şi cu o gură de WC. Că te murdăreşte cineva aruncând gunoi peste tine este una. Dar a plăti bani pentru ca cineva să-ţi toarne pe gât, adică în minte, tone de murdărie este de-a dreptul nebunie. Şi totuşi am ajuns să fim murdăriţi în felul acesta aproape toţi. Şi să plătim pentru asta.
A fost cu puţin timp în urmă multă agitaţie cu gripa aviară. S-au sacrificat poate sute de mii de păsări şi s-au luat măsuri speciale. Nu s-a întâmplat altceva decât că, pentru o vreme, toţi au fost stresaţi. Probabil a crescut consumul de calmante. Acum, dacă tot nu a mers cu gripa aviară s-a făcut partea a doua a filmului în care rolul principal îl are gripa porcină. S-ar părea că deja constatăm că nu este tocmai aşa cum s-a spus. Probabil că va apărea gripa câinescă sau pisicească, pentru-că oricum câinii şi pisicile au mai mare preţ azi decât oamenii dar, între timp şi tot timpul, gripa prostiei omeneşti face cele mai mari ravagii. Dacă ne-am gândi puţin şi nu ne-am arunca cu capul în jos în bazinul murdar al ştirilor care ni se servesc în fiecare clipă ne-ar fi mult mai bine.
Iată câteva aspecte care prezintă un pericol mult mai mare decât gripa porcină şi totuşi sunt tatate cu indulgenţă de autorităţi:
În România opt oameni mor în fiecare zi, în medie, din cauza accidentelor de circulaţie, trei mii pe an! Mai mulţi decât în războiul din Afganistan.
După organizaţia „Save the Children” douăzeci şi cinci de mii de copii mor zilnic de foame! La aceasta adăugaţi adulţii care mor din aceeaşi cauză şi faceţi o socoteală pentru un an. Peste zece milioane de oameni! În acest an peste 1 miliard de oameni vor fi afectaţi de foamete.
În SUA, ţara cea mai dezvoltată, un om la 12 minute moare din cauza lipsei de asistenţă medicală pentru-că nu a fost asigurat medical.
Din cauza tutunului au murit în secolul XX circa 100 milioane de oameni. Azi, din aceeaşi cauză moare unul la şase secunde. În România 30.000 pe an.
Şi totuşi nu se agită atât de mult guvernanţii noştri. Pentru-că din tutun, alcool, droguri, care iată se legalizează, benzină şi motorină, din războaie şi chiar din controlul resurselor alimentare ei şi oamenii de afaceri au de câştigat. Aşa că acestea sunt tolerate în timp ce altele, nici pe sfert atât de grave, sunt umflate în ochii noştrii prin mass-media. De ce? Tot pentru banii noştri care vor să fie ai lor, ca şi cum nu s-ar sătura niciodată. V-aţi gândit vreodată ce înseamnă şase miliarde de doze de vaccin în bani? Câţi bani ar umfla buzunarele şi aşa umflate ale afaceriştilor şi ale statului? Când se vinde ceva câştigă cel produce, cel ce vinde şi câştigă statul prin impozite şi taxe. Iar dacă vaccinul nu este tocmai ceea ce se spune că este ci poate face mai mult rău decât bine, cu atât mai bine pentru ei: va trebui să scoatem din buzunar alţi bani.
Ve-ţi spune că nu am dreptate şi că un guvern este interesat de starea de sănătate a populaţiei şi că se iau măsuri în acest sens. De ochii lumii da, dar de fapt, tot ei câştigă. Unde se duc banii pentru sănătate? În buzunarele marilor afecerişti cu medicamente care sunt prieteni buni cu politicienii. Şi nu sunt banii lor ci banii noştri. Vaccinul împotriva cancerului de colon este un alt exemplu în acest sens. Mai marii noştrii se laudă cu faptul că vor binele populaţiei şi de aceea ne împing de la spate spre vaccinare, dar prin aceasta ne încalcă un drept, dreptul de a face aşa cum vrem noi în ceea ce priveşte viaţa noastră. Culmea este că un homosexual poate face ce vrea el şi din această cauză este mai expus ca niciodată infecţiei cu virusul HIV, un dependent de alcool şi tutun poate face ce vrea el deşi îl aşteaptă moartea după colţ, dar un părinte în curând nu va mai avea dreptul să nu-şi vaccineze copilul, dacă aşa crede el că este mai bine. Guvernanţii noştrii nu ne vor binele. Dacă l-ar vrea ar face multe lucruri pe care nu le fac şi ar renunţa la altele care ne fac rău.
Dar, din cauza mijloacelor media suntem dezinformaţi şi ţinuţi în întuneric. Şi speriaţi, ţinuţi tot timpul în stres. Pentru-că un om ţinut într-o stare continuă de stres este uşor de manipulat şi controlat.
Dumnezeu în schimb vrea să fim liniştiţi. În mijlocul încercărilor să avem pace. Dacă tot nu putem schimba nimic din toate relele despre care am vorbit de ce să ne tulburăm?
Este adevărat că vor fi, în vremurile care vor veni, mari încercări peste pământ. Este adevărat că mari nenorociri se vor abate peste rasa umană, din cauza păcatului care se întinde tot mai mult. Domnul Isus vorbeşte despre aceasta. Citim din Luca 21:
25 Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor;
26 oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.
27 Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare.
28 Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus, şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.”
29 Şi le-a spus o pildă: „Vedeţi smochinul şi toţi copacii.
30 Când înfrunzesc, şi-i vedeţi, voi singuri cunoaşteţi că de acum vara este aproape.
31 Tot aşa, când veţi vedea întâmplându-se aceste lucruri, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape.
32 Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta, până când se vor împlini toate aceste lucruri.
33 Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
34 Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură, şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră.
35 Căci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi cei ce locuiesc pe toată faţa pământului.
36 Vegheaţi, deci, în tot timpul, şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, care se vor întâmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.
Deci dacă toate acestea au să se întâmple, pentru-că este rânduit de Dumnezeu să fie aşa şi nici un guvern, fie el mondial, nu se va putea împotrivi hotărârii dumnezeieşti, ce ar trebui noi să facem?
Sfatul Domnului Isus din pasajul citit este ca tunci când vom vedea că nenorocirile vin să privim spre cer, să privim în sus, să ne ridicăm capetele pentru-că salvarea noastră, Domnul Isus Hristos este aproape! Nu să privim la televizor şi la buletinele de ştiri. Nu să privim la guvernaţii noştrii de la care să aşteptăm ajutorul. Nu să ne punem încrederea într-un vaccin sau în orice altceva ce ţine de pământ. Salvarea nu va fi decât în Isus Hristos şi lucrul acesta este chiar adevărat!
Când priveşti la ştiri te tulburi şi nu mai reacţionezi normal, spre binele tău. Când priveşti la Domnul Isus Hristos se întâmplă exact contrariul. În Psalmul 34 cu versetul 5 scrie: ”Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine”. Apostolul Ioan scria şi el în Ioan 1:14 „Şi Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.”
Atunci când cei din vremea Domnului Isus, o vreme de mari încercări pentru poporul evreu, au privit spre Domnul Isus, abia atunci s-au luminat şi s-au umplut de pace. Până atunci erau şi ei deosebit de îngrijoraţi. Erau şi atunci epidemii, era lepră, era război, era suferinţă. Dar când oamenii au privit la Domnul Isus au primit pace. Pace pe pământ şi apoi pace veşnică. Apostolul Pavel în a doua sa epistolă către Tesaloniceni are nişte cuvinte care se potrivesc minunat contextului în care ne aflăm: 2 Tesaloniceni capitolul 1:
3 Trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se şi cuvine, pentru că credinţa voastră merge mereu crescând, şi dragostea fiecăruia din voi toţi faţă de ceilalţi se măreşte tot mai mult.
4 De aceea ne lăudăm cu voi în Bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia şi credinţa voastră în toate prigonirile şi necazurile pe care le suferiţi.
5 Aceasta este o dovadă lămurită despre dreapta judecată a lui Dumnezeu, întrucât veţi fi găsiţi vrednici de Împărăţia lui Dumnezeu, pentru care şi suferiţi.
6 Fiindcă Dumnezeu găseşte că este drept să dea întristare celor ce vă întristează,
7 şi să vă dea odihnă atât vouă, care sunteţi întristaţi, cât şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui,
8 într-o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos.
9 Ei vor avea ca pedeapsă o pierzare veşnică, de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui,
10 când va veni, în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi, şi privit cu uimire în toţi cei ce vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră.
11 De aceea ne rugăm necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă găsească vrednici de chemarea Lui, şi să împlinească în voi, cu putere, orice dorinţă de bunătate, şi orice lucrare izvorîtă din credinţă,
12 pentru ca Numele Domnului nostru Isus Hristos să fie proslăvit în voi, şi voi în El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Isus Hristos.
Starea de har de care Dumnezeu va face parte unor oameni, binecuvântarea veşnică pe care le-o va da va fi pentru-că ei au fost statornici în credinţă, chiar în mijlocul încercărilor şi prigonirilor şi pentru-că au crezut în Isus Hristos. Nu în altceva. Ei au privit spre cer. Şi pentru-că au privit unde trebuia au fost binecuvântaţi. Din cer a venit Cel spre care au privit prin credinţă şi acum vor fi uimiţi să constate, după cum scrie în versetul 10, măreţia , frumuseţea, puterea, dragostea Mântuitorului Isus Hristos care a coborât din slava cerului exact aşa cum a promis şi a venit ca să dea binecuvântare celor ce au crezut în el şi pedeapsă celor necredincioşi care au privit unde nu trebuia şi care şi-au pus speranţe în ceea ce este trecător.
Vă spuneam că am fost în Germania şi am avut un timp în care am stat cu cei ce cred în Isus Hristos şi care vor să primească mai mult de la El, nu de la oameni. Am stat împreună în rugăciune, I-am cântat lui Dumnezeu cântări de laudă, am citit din Biblie şi am discutat despre cum putem fi mai plăcuţi lui Dumnezeu, ne-am îndemnat unii pe alţii la o viaţă sfântă, fără compromis. Şi am privit spre Isus cu ochii credinţei. În timp ce alţii priveau spre gripa porcină şi nu primeau altceva decât porcării şi stres aceşti oameni despre care vă vorbesc au privit la cer şi au primit lucruri cereşti. Au fost botezaţi cu Duhul Sfânt, au primit eliberare de sub puterea păcatului, legături de păcat s-au rupt prin mărturisire şi prin hotărâri noi de a face voia lui Dumnezeu.
În timp ce o lume întreagă se agita şi se tulbura din cauza gripei porcine, a preşedintelui Uniunii Europene, a războiului de nu ştiu unde şi a uraganului X, câţiva oameni au lăsat toate aceste îngrijorări deoparte, s-au îngrijorat despre starea lor spirituală (de aceasta nu numai că avem voie să ne îngrijorăm dar chiar trebuie să o facem), au căutat să vadă dacă nu cumva este păcat în viaţa lor, şi-au luat concediu pentru ca să poată sta liniştiţi câteva zile, şi i-au spus lui Dumnezeu tot ceea ce aveau pe inimă. Dacă oamenii din jur priveau la guvernanţii lor cu speranţă şi nădejde că vor fi scoşi din criză aceşti oameni procedau aşa cum scrie la Psalmul 123:
1 La Tine îmi ridic ochii, la Tine, care locuieşti în ceruri.
2 Cum se uită ochii robilor la mâna stăpânilor lor, şi ochii roabei la mâna stăpânei ei, aşa se uită ochii noştri la Domnul, Dumnezeul nostru, până va avea milă de noi.
Şi pentru-că au privit unde trebuie au primit ceea ce numai Dumnezeu le poate da: daruri cereşti pentru veşnicie. Pace, bucurie, dragoste.
Cât de mult le-ar vrea lumea. Dar nu le are pentru-că le caută unde nu trebuie. Şi din nefericire, pentru-că direcţia pe care privesc nu mai este cea bună, chiar şi mulţi dintre cei din biserici nu le mai au.
Priveşti toată ziua la porci începi să guiţezi ca ei. Şi azi mare glăgie şi mare guiţat se aude peste tot în jur. Priveşti însă la Dumnezeu, începi să semeni cu El. Şi te transformi, se întâmplă un miracol, după cum scrie marele om al credinţei, sfântul apostol Pavel în Efeseni cap.4:
„13 până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;
14 ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire;
15 ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.”
Comment