Continuam subiectul demarat acum o saptamina privind efectele toxice al casatoriilor homosexuale in societatea civila amintindu-va ca mai in vara cind Bundestagul german a pus la vot soarta casatoriilor homosexuale in Germania Merkel s-a impotrivit impreuna cu alti 226 de parlamentari. Si-a justificat votul pe motivul ca ele dauneaza copiilor, un argument pe care noi l-am facut si demonstrat printr-o sumedenie de studii de mai multi ani. Cu toate ca cea mai puternica femeie din lume agreaza cu noi, inca nu am depistat nici unde in presa Romaniei ori in dezbaterile televizate argumentul facut de ea ori de noi. Suntem martori la o intentionata tacere de mormint in Romania cind e vorba de prezentarea obiectiva a consecintilor negative ale casatoriilor homosexuale. Ni se pare ciudat ca nici macar presa ori intelectualii care se considera conservatori nu indraznesc sa scrie adevarul privind subiectului. La fel politicienii, cu mici exceptii. Ceea ce denota ca evident ne confruntam cu un razboi phihologic dezlantuit impotriva majoritatii covarsitoare a cetatenilor Romaniei care nu vor legalizarea casatoriilor homosexuale in Romania. Am mai zis-o si cu alte ocazii, dar se impune sa o zicem din nou. Materialul care l-am publicat acum o saptamina contine un volum vast de informatii privind efectele malefice ale casatoriilor homosexuale. El, la fel ca materialul care-l publicam astazi, denota ca noi toti putem fi (ori vom fi) victime ale casatoriilor homosexuale daca ele vor fi legalizate in Romania.
Dreptul la anormalitate
Saptamina trecuta discutam insistenta cu care homosexualii “casatoriti” cer recunoasterea in tribunale a unui drept la copiii altora. Fara indoiala un lucru anormal. Ceea ce dovedeste ca ne gasim in pragul unui nou asalt, recunoasterea unui drept la anormalitate. Asupra acestui subiect specific scriem astazi si il vom dovedi cu exemple care au parvenit din toata lumea in doar ultimele saptamini. Revolutia sexuala a generat multe “drepturi” care, am putea spune, pot fi ethichetate, in asamblu ca fiind un drept la anormalitate, adica de a nu fi ca restul lumii (am putea zice normal). Se cere un drept la anormalitate. Fiinte umane care au fost privite ca fiind stranii au existat din totdeauna si e de netagaduit ca multe dintre ele au fost persecutate ori discriminate. Ce diferentiaza insistenta unor segmente ale societatii moderne pentru recunoastarea unui drept la anormalitate de trecut, insa, este recunoasterea, pe linga dreptul de a fi ori a se comporta anormal, recunoasterea unui drept de a transforma intreaga societate in una anormala, un drept la indoctrinarea oamenii, in primul rind al copiilor, in a fi anormali si in prevenirea la reintoarcerea la normal a persoanelor care o doresc.
Simultan cu dreptul la anormalitate se contureaza dreptul de a nu fi ofensat, ceea ce e de inteles. Ce deranjaza, insa, este ca pe linga acest drept se cere si dreptul de a ofensa pe altii. “Minoritatile sexuale” cer ca societatea sa pedepseasca pe cei care ii ofenseaza, dar ei isi aroga dreptul de a ofensa pe altii. Fara exceptie toate articolele si comentariile pe care le scriu la adresa crestinilor sunt ofensatoare si deseori contin un limbaj vulgar. Pe linga acest drept e si dreptul de a fi tolerat si acceptat, dar si dreptul de a fi intolerant cu cei care dovedesc intoleranta fata de agenda si obectivele minoritatilor sexuale. Si dupa cum veti vedea mai jos, se pretinde si dreptul de a schimba teologia, de a crea si impune confuzie sexuala in mintile copiilor, de a schimba firescul in nefiresc, normalul in anormal, de a pune in inchisoare propovaduitorii evangheliei care condamna, pe baza Sfintelor Scripturi, homosexualitatea, dreptul de a intrezice traducerile autentice ale Bibliei care numesc sodomia pacat, si asa mai departe.
Dreptul la confuzie sexuala
Incepem turul international de orizont in Florida unde persoane care sufera de confuzie sexuala cauta sa o rasfranga asupra copiilor. E inceput de an scolar si o invatatoare a trimis a nota parintilor elevilor lor cu directiva ca nici elevii nici parintii sa nu o numeasca “Miss” (”domnisoara”) ori “Mrs” (”doamna”) ci “Mx”, “Mx” fiind o apelatie neutra inventata de invatatoare pentru a-si ascunde sexul. Invatatoarea e cunoscuta pentru activismul ei homosexual din Florida, iar confuzia de gen de care ea pare sa sufera cauta sa o transmita elevilor ei. Din fericire parintii au reactionat cum trebuie si invatatoarea a fost mutata la o alta scoala.
Statul Australian Victoria promoveaza confuzia sexuala la nivel de politica oficiala. Mai devreme in an aproape 300 de scoli publice din Victoria au adoptat un program desemnat sa faciliteze schimbarea sexului elevilor incepind cu varsta de sase (6) ani chiar si fara consimtamintul parintilor lor. Documentul cu pricina poate fi citit aici: http://www.education.vic.gov.au/Documents/about/programs/health/GuideSupportingStudentAffirmTransition.pdf.
Practica dovedeste ca se pretinde si un drept la promiscuitate si boli transmisibile. Luna trecuta Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA (Center for Disease Control) si-a publicat raportul anual pe 2016. In 2016 au fost inregistrate in SUA peste 2 milioane de noi cazuri de boli venerice, numarul persoanelor infectate de clamidie, gonoree si sifilis crescind cel mai mult. Daca la aceste boli venerice sunt adaugate si alte boli transmise prin contact sexual ilicit, numarul total de persoane infectate in 2016 a fost de aproape 20 de milioane, adica intreaga populatie a Romaniei. Ati citit corect – 20 de milioane! [Detalii:http://thefederalist.com/2017/10/03/americas-std-epidemic-much-bigger-news/]
A fost un numar record. Explozia infectiilor venerice a atins proportii tragice la tinerii intre 18 si 24 de ani. Ce a cauzat-o? Printre altele aplicatiile disponibile tinerilor pentru a-si gasi parteneri sexuali online, fie de sex opus fie de acelasi sex. O mare parte a persoanelor care au contractat gonoree sunt homosexuali. E un aspect problematic pentru ca gonorea devine tot mai rezistenta la antibiotice si mai greu de vindecat. Deasemenea, majoritatea covarsitoare a noilor cazuri de infectii cu sifilis s-a inregistrat in rindul homosexualilor. Tragic, si copiii nou nascuti sufera. Peste 600 de cazuri de sifilis au fost inregistrate la copiii nou nascuti dintre care peste 40 au murit. Aceste date statistice ar trebui sa fie pe primele pagini ale marilor cotidiene ale lumii si in programele de televiziune din SUA. Dar nici pe departe, tirania tacerii fiind inca in toi.
Dreptul la o teologie anormala
Casatoriile homosexuale nu au mai lasat nimic sacru. Ele nu iau prizonieri. Ii executa. Religia si teologia crestina ramin doua tinte frontale pentru miscarea homosexuala. Anul trecut ILGA (organizatia umbrela a miscarii homosexuale mondiale) a emis un toolkit (un ghid) desemnat sa influenteze bisericile si teologia crestina pentru a deveni mai “tolerante” si agreabile cu ceea ce Biblia interzice in mod expicit – relatiile sexuale intre persoane de acelasi sex. Semne ale confuziei in teologie sunt peste tot. Saptamina trecuta, Justin Welby, Arhiepiscopul Bisericii Anglicane si liderul miscarii anglicane mondiale, a dat un interviu publicatiei GQ Magazine. Intrebat fiind daca homosexualitatea e pacat, a raspuns ca nu e sigur. (”You know very well that is a question I can’t give a straight answer to = e o intrebare la care nu pot da un raspuns direct”) Iar in cursul acestei saptamini, liderii Bisericii Anglicane din Anglia se strang pentru a discuta decizia Bisericii Scotiene de a permite casatoriile homosexuale. [Detalii:https://www.theguardian.com/uk-news/2017/oct/02/justin-welby-unable-to-give-straight-answer-on-whether-gay-sex-is-sinful] Si ca si cind asta nu ar fi fost indeajuns, pe 4 octombrie s-a anuntat ca in Marea Britanie o persoana transgender a fost numita in functia de pastor intr-o biserica de homosexuali din Marea Britanie. [http://www.refinery29.com/2017/10/175234/non-binary-pastor-uk-church]
Confuzia teologica a liderilor bisericesti britanici nu tocmai surpinde. E un rezultat actual al unei traiectorii de mai lunga durata. Bisericile anglicane deja traduc noi versiuni ale Bibliei care sunt gay-friendly si trans-friendly, adica folosesc un limbaj care nu “ofenseaza” homosexualii ori persoanele transgender. La fel imnurile bisericesti traditionale care au fost revizuite sa elimine referintele la sexele masculin ori feminin, “el” ori “ea”, “barbat” ori “femeie”. Bizarul insa atinge noi culmi. S-a ajuns la punctul in care casele de editura religioase din America au fost date in judecata pentru ca publica traduceri ale Bibliei care inca contin cuvintul “sodomie” si o numesc pacat. [Detalii https://www.gpo.gov/fdsys/pkg/USCOURTS-mied-2_08-cv-12889/pdf/USCOURTS-mied-2_08-cv-12889-1.pdf]
S-a ajuns departe, considerind ca doar in 1904 Curtea Suprema a Statului Georgia a numit sodomia, in cazul Herring v. State, “the abominable crime not fit to be named among Christians,” adica “o crima abominabila care nu e potrivit sa fi pomenita intre crestini”. Imaginati-va consecintele pentru cineva in zilele noastre care ar spune aceste cuvinte in public, din convingere: amenzi, penalizari, concediere de la lucru, boicot, inchisoare? Concediere, saptamina trecuta, in cazul unui invatator britanic care a postat pe facebook ca homosexualitatea e pacat. [Detalii BBC: http://www.bbc.com/news/uk-england-south-yorkshire-41487286]
Tinta ultima – dreptul la abolirea casatoriei
Am spus-o din 2010 incoace: tinta ultima este abolirea casatoriei, ori de care fel ar fi ea. Pe 12 septembrie televiziunea australiana a tinut o dezbatere privind legalizarea casatoriilor homosexuale in Australia. Printre invitati au fost un filosof englez si un membru al Knesset-ului israelit. Ambii au argumentat pentru abolirea casatoriei, intrebind “la ce mai foloseste casatoria”? Femeia care reprezenta perspectiva feminista cerea abolirea casatoriei pentru ca e “un instrument faurit de barbati pentru a domina femeile cu scopuri reproductive”. Un alt comentator a cerut abolirea lor pentru ca nu dau “siguranta” copiilor. Un altul insista ca doar doi parinti nu sunt suficienti sa asigure bunastarea si siguranta copiilor si ca ar fi nevoie de mai multi (cu cit mai multi cu atit mai bine). Ori ca e nevoie de interventia permanenta a statului in familie pentru a asigura siguranta copiilor. Invitatii incurajau audienta sa “abandoneze vasul care se scufunda al familiei” si sa opteze pentru parteneriate civile ori alte feluri de convietuire care nu am nimic de a face cu familia si casatoria naturala.
Islanda pare sa fi abolit casatoria mai in intregime. La sfarsitul lui august CNN ne-a informat ca Islanda e pe cale sa aboleasca casatoria. 67% din copiii care se nasc in Islanda nu au parinti casatoriti, un lucru de care islandezii par a fi mandri. Cu o populatie de doar 320.000 de fiinte umane, Islanda e “cea ma feminista societate din lume”, dar si cea mai putin religioasa.
Iar saptamina trecuta, BBC ne-a informat ca homosexualii nu se casatoresc in Marea Britanie. Casatoriile homosexuale au fost legalizate acolo acum patru (4) ani, dar numarul homosexualilor care se “casatoresc” e in scadere pronuntata. Ei prefera parteneriatele civile care pot fi dizolvate mult mai usor decit casatoriile legale. In 2015, 925 de cupluri homosexuale britanice au incheiat parteneriate civile si 960 in 2016. Dar si parteneriatele civile isi pierd lustrul. Daca in 2016, 960 de cupluri homosexuale au incheiat parteneriate civile, 1.313 parteneriate civile au fost dizolvate tot in acelasi an. Diferenta de aproape 400 intr-un singur an denota ca moda parteneriatelor civile e si ea pe cale de disparitie, la fel ca moda casatoriilor homosexuale. [Detalii: http://www.bbc.com/news/uk-england-41401613]
DREPTUL LA COPIII ALTORA
Revenim la subiectul de acum o saptamina cind am mentionat un comentariu publicat in SUA privind pretentiile homosexualilor la copiii altora. Intitulat Obergefell and the Right to Other People’s Children (”Obergefell si dreptul la copiii altora”), articolul poate fi citit aici: https://www.firstthings.com/web-exclusives/2017/09/obergefell-and-the-right-to-other-peoples-children. Intre timp, colegii de la Cultura Vietii l-au tradus in romaneste. Va oferim citeva paragrafe introductive ale articolului, iar articolul in intregime poate fi citit aici:http://www.culturavietii.ro/2017/10/02/casatoria-intre-persoane-de-acelasi-sex-si-dreptul-la-copiii-altora-de-jeff-shafer/
Cei care militează pentru redefinirea căsătoriei împrumută de la instituția pe care vor să o distrugă tocmai standardele legale și istorice care îi sunt asociate. Suntem familiarizați, din nefericire, cu dreptul constituțional al mamelor din Statele Unite de a se descotorosi de copiii lor înainte de naștere. Acum, în atenția noastră apare dreptul oricărei persoane adulte de a prelua posesia copiilor altora și de a avea autoritate asupra lor. Însemnătatea și consecințele acestui fenomen merită analizate mai profund decât au fost deja până în clipa de față. Cei care contrazic principiile fundamentale ale creației tind să oscileze între a denigra realitatea pe care o contestă și a depinde chiar ei de ea. După ce în cauza Obergefell contra Hodges au cerut Curții Supreme americane să declare căsătoria ca fiind nu despre copii sau despre unirea dintre soț și soție în scopul procreării, ci despre parteneriatul bazat pe afecțiune dintre doi adulți și despre respectarea demnității acestora din partea guvernului, persoanele din cadrul parteneriatelor de același sex, care au primit și ele titlul de căsătorii, pretind acum să aibă acces la copii – pentru că sunt căsătorite. Dat fiind că în mod tradițional legea pornea de la premisa că un copil născut de o soție era copilul soțului acesteia, legea se vede acum obligată să-l sau s-o recunoască pe partenerul / partenera unei mame ca fiind celălalt „părinte” al copilului. Astfel, cei care militează pentru redefinirea căsătoriei împrumută de la instituția pe care tocmai au distrus-o standardele legale și istorice care îi sunt asociate – ca și cum acestea ar putea supraviețui după dispariția sursei lor și ar putea fi transferate cu sens în cadrul relațiilor între persoane de același sex.
Un caz reprezentativ este Pavan contra Smith, judecat de Curtea Supremă chiar vara trecută (n.r., 26 iunie 2017). În cadrul procesului, două cupluri formate din femei care aveau o relație cu statut de căsătorie au dat în judecată Statul Arkansas. Cele două cupluri cereau ca pe certificatul de naștere al copilului născut de una dintre femei să apară automat numele ambelor femei din relație. Bineînțeles, statul înscrisese pe certificatul de naștere numele mamei. Partenera mamei, deși nu se afla într-o relație de rudenie cu copilul, a cerut ca și numele ei să figureze pe documentul cu pricina. Acuzarea și-a susținut cauza invocând faptul că Obgergefell implică modificarea completă a acestei politici.
Într-adevăr, în cazul Obergefell Curtea a declarat că „de-a lungul istoriei, căsătoria a reprezentat fundamentul pentru extinderea drepturilor, beneficiilor și răspunderii guvernamentale ale cetățenilor”, incluzând și „certificatele de naștere” în lista prin care și-a argumentat decizia. Însă nu despre asta este vorba. În cazul Obergefell, Curtea era menită să răstoarne exact semnificația căsătoriei „de-a lungul istoriei”. Revizuirea căsătoriei după Obergefell a rupt legătura dintre căsătorie și politica tradițională cu privire la certificatele de naștere.
„De-a lungul istoriei”, politicile de stat cu siguranță nu au prevăzut înscrierea automată pe certificatele de naștere a numelor persoanelor care nu au categoric vreo legătură cu nou-născutul. De-a lungul istoriei nici nu au fost emise certificate de naștere care să arate că un copil ar avea două mame și nici un tată sau doi tați și nici o mamă. În cazul Obergefell, când Curtea a sugerat că există o legătură tradițională între căsătorie și certificatele de naștere, tradiția la care se referea era premisa legală conform căreia soțul este tatăl copilului născut de soție, fapt documentat și în actul care dovedește nașterea copilului. Odată cu rescrierea definiției căsătoriei, capacitatea de procreare nu mai reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale acesteia. Cititi restul: http://www.culturavietii.ro/2017/10/02/casatoria-intre-persoane-de-acelasi-sex-si-dreptul-la-copiii-altora-de-jeff-shafer/
Romania – vrei casatorii homosexuale?
Dorim noi oare, cetatenii Romaniei, sa ajungem in halul acesta? E indoielnic ca argumentele si informatiile care vi le-am transmis astazi le cititi in presa romana ori le auziti discutate in dezbaterile programelor de televiziune. Nu, casatoriile homosexuale nu sunt ceva cool si nu au nimic de a face cu egalitatea. Daca oamenii de bun simt si de buna credinta ai Romaniei nu doresc ca Romania sa devina Marea Britanie, o tara de oameni confuzi privind identitatea de gen, discriminati din pricina credintei ori marginalizati pentru ca nu agreeaza cu casatoriile homosexuale, mobilizati-va impotriva acestui flagel desemnat sa distruga societatea.
(Articol preluat de pe site-ul Alianţei Familiilor din România)
