Editorial

Dumnezeu este bun

D Dan BercianComment

Domnul este bun Dumnezeu este bun cu cei ce se tem de El şi caută faţa Lui. În Psalmul 34 cu 7 scrie: „Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El, şi-i scapă din primejdie.” Dar această bunătate se manifestă diferit şi, de multe ori, altfel decât ne-am imagina noi. De exemplu bunătatea şi protecţia Lui se manifestă prin faptul că nu dă la o parte încercarea din viaţa preaiubiţilor Lui ci le dă putere, bucurie şi pace în mijlocul încercării. Şi în mijlocul încercării El le arată şi descoperă copiilor Lui stări de har şi bucurii cereşti de nedescris, la care nu pot ajunge într-un alt mod.

Un alt fel în care Dumnezeu îşi arată bunătatea faţă de aleşii Săi este prin faptul că le descoperă adevăratele valori şi ceea ce poate cu adevărat să aducă împlinire fiinţei omeneşti. Într-o lume în care toate valorile sunt răsturnate şi pervertite, în care răului i se spune bine şi binelui rău, ce poate fi mai important şi de valoare decât ca un om să rămână în adevăr şi să nu se lase amăgit de învăţături şi filosofii denaturate care, urmate, duc la nenorocirea fiinţei umane şi pentru perioada efemeră a vieţuirii pe acest pământ dar, mai ales, pentru veşnicie. Domnul Isus spunea: „Ve-ţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi”. Prin urmare nu este nici o mirare că diavolul, duşmanul tuturor oamenilor, caută să ascundă adevărul. El ştie că lipsa adevărului înseamnă robie pentru om şi, în final, moarte veşnică. Apostolul Petru scria la 2 Petru 2 cu 1: „În norod s-au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat, şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică.” Aceasta înseamnă că Satana va căuta să aducă confuzie şi să ascundă adevărul prin înşelătorie şi mijloace subtile, chiar şi în Biserica care ar fi trebuit să fie păstrătoare a adevărului. Şi o privire atentă, în smerenie şi cu Scriptura în mână, asupra a ceea ce oamenii numesc Biserică, va arăta că multe lucruri care aduc confuzie si derută se află în acest loc. Mult foc străin şi multe lucruri care nu ar trebui să fie se găsesc aici: de la învăţătură până la practica de zi cu zi şi până la ceea ce oamenii numesc închinare. Sămânţa falsului şi înşelăciunii a fost aruncată din belşug în timp ce acei ce trebuiau să vegheze dormeau adânc somnul nepăsării. Confuzia a ajuns atât de mare încât mulţi dintre cei ce pretind că se află în Biserică nici nu mai ştiu cum trebuie să arate Biserica.

Dar, aşa cum spuneam, Dumnezeu este bun. Şi El nu îi lasă să rătăcească pe cei sinceri şi cu inima curată. Dacă pentru marea majoritate a oamenilor confuzia îşi face lucrarea şi aduce întuneric şi moarte, bunătatea lui Dumnezeu se arată faţă de cei care, cu sinceritate, caută faţa Lui şi leapădă pământul pentru cer.
Apoi ar mai fi un aspect prin care Dumnezeu îşi arată bunătatea, marea Lui bunătate. Se vede lămurit că lumea a intrat într-o stare de agitaţie, de nebunie chiar. Se simte o presiune puternică asupra fiecărei persoane, presiune care duce la multă tulburare, stres, tensiune, îngrijorare, frică. Lumea parcă a luat-o razna. Conflictele militare apar ca şi ciupercile după ploaie şi ne putem aştepta la ce este mai rău; crizele financiare se ţin lanţ şi dacă am căuta un cuvânt care să exprime ceea ce caracterizează starea generală a omenirii atunci cred că putem folosi „nesiguranţa” şi la fel de bine „frica”. În Evanghlia lui Luca, la capitolul 21, găsim următoarele cuvinte ale Domnului Isus: 25 „Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor; 26 oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.” Nu poate exista o descriere mai bună pentru starea actuală şi pentru ceea ce urmează să vină peste acest pământ. Lucrurile sunt în progresie. Semnele deja le vedem, frica şi tulburarea există, groaza se instaurează cu fiecare zi care trece tot mai mult.

Mulţi oameni mărturisesc azi o accentuată stare de oboseală. Parcă nu ne mai ajunge timpul să ne revenim. Eu pun această stare de oboseală pe seama presiunii care există în văzduh, la nivelul duhurilor care îşi intensifică şi ele activitatea cu fiecare zi care trece. Domnul Isus spunea că lucrurile vor ajunge atât de departe încât oamenii „îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ”. Adică ei vor vedea că lucrurile merg spre rău şi se vor aştepta să fie din rău în mai rău. Şi când înainte îţi stă o astfel de perspectivă şi nu mai ai nici o speranţă de bine este de aşteptat să intri într-o stare de tensiune şi frică duse la maxim. Dar în toate acestea unii, puţini, pot vedea marea bunătatea a lui Dumnezeu. Textul din Luca continuă cu următoarele cuvinte ale Domnului Isus:
27 „Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare.
28 Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus, şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.”

Bunătatea lui Dumnezeu se arată prin faptul că celor iubiţi de El, celor ce aşteaptă cu adevărat revenirea Lui şi care s-au detaşat de lucrurile acestei lumi, le va da pace şi linişte chiar în mijlocul acestor tulburări. Pentru că tot Domnul Isus continuă spunând: „Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură, şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. 35 Căci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi cei ce locuiesc pe toată faţa pământului.
36 Vegheaţi, deci, în tot timpul, şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, care se vor întâmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.”

Iată bunătatea şi dragostea mare a lui Dumnezeu: într-o lume care se prăbuşeşte şi care se îndreaptă lămurit spre distrugere finală şi veşnică Dumnezeu a pregătit un loc de scăpare, de refugiu şi de linişte. Şi acest loc de scăpare este Domnul Isus Hristos. El spunea: „Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28 ).

Mijlocul prin care putem fi feriţi şi, în final izbăviţi de rău, este să ne desprindem privirea de la „mâncare şi băutură” şi de la „îngrijorările vieţii acesteia” – de aici vin tulburările şi frica – şi să privim cu drag şi dor la Domnul Isus Hristos, aşteptând cu bucurie revenirea Lui.

Despre Domnul Isus profetul Mica spunea că „El va fi pacea noastră!” (Mica 5:5). Pentru că Domnul Isus nu venise încă. Dar apostolul Pavel afirmă acum că „El este pacea noastră” (Efeseni 2:14). Adică Domnul Isus a venit şi a adus pace peste pământ, adică peste cei ce cred în El. Iar pacea Lui nu este ca cea din lume ci una superioară, de o altă factură, pace care are legătură cu veşnicia. Iată ce spunea El şi găsim consemnat în Evanghelia lui Ioan, la capitolul 14:
1 „Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu, şi aveţi credinţă în Mine.
2 În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. 3 Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde Sunt Eu, să fiţi şi voi.
27 Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.”

O, ce har şi bucurie să te poţi numi copil al lui Dumnezeu, înfiat prin credinţa în Domnul Isus Hristos! Ce promisiuni măreţe şi minunate avem noi, cei ce credem în Domnul Isus şi pe care L-am făcut Domn al inimilor noastre, adică am hotărât să ascultăm de El şi să ne supunem Lui! Noi putem spune aşa cum spunea apostolul Pavel la Romani, capitolul 8:
28 „De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. 29 Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel întâi-născut dintre mai mulţi fraţi.
30 Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.
31 Deci, ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? 32 El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile? 33 Cine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela care-i socoteşte neprihăniţi! 34 Cine-i va osîndi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, şi mijloceşte pentru noi! 35 Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strîmtorarea sau prigonirea sau foametea sau lipsa de îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia? 36 După cum este scris: „Din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.” 37 Totuşi în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. 38 Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, 39 nici înălţimea, nici adâncimea, nici o altă făptură (sau: zidire), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.”

Dumnezeu este bun. Bunătatea Lui este mai mare ca şi cerurile. Dragostea Lui pentru cei ce cred în El şi Îl urmează este nelimitată. Ei sunt păstraţi de El şi sunt în siguranţă în mâna Lui, indiferent de circumstanţe şi planurile celui rău.

Ce le rămâne de făcut celor ce cred în Jertfa Domnului Isus Hristos, care şi-au spălat hainele mânjite de păcat în sângele Lui sfânt, care au făcut un legământ cu El şi care umblă în ascultare de El? Răspunsul se găseşte în Sfintele Scripturi:
1 Cronici 16:34 „Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veac!”
Psalmi 106:1 „Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci!”
Psalmi 107:1 „Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci în veac ţine îndurarea Lui!”
Psalmi 118:1 „Lăudaţi pe Domnul, căci este bun căci în veac ţine îndurarea Lui!”
Psalmi 118:29 „Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci în veac ţine îndurarea Lui!”
Psalmi 136:1 „Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci în veac ţine îndurarea Lui!”

(Ideile din materialele postate la rubrica “Editorial” reprezintă punctele de vedere personale ale autorilor şi nu angajează în nici un fel Biserica Harul din Zalău)


-::::: Arhivă EDITORIAL :::::-

,

Related Posts