Speculatiile privind cauza ori cauzele succesului electoral a lui Trump si, la polul opus, al insuccesului lui Clinton, inca continua. Din abundenta. Unii continua sa zica ca mobilizarea crestinilor in favoarea lui Trump si a femeilor impotriva lui Clinton au fost cauzele principale, impreuna cu nemultumirea sindicatelor si a oamenilor de rind care isi pierd locurile de munca ori si le vad exportate in tarile Lumii a Treia. In ultimele saptamini, insa, se vehiculeaza o teorie noua – activisti online ai serviciilor secrete ruse (”trolls”) ar fi cumparat de la Facebook 3.000 de reclame impotriva lui Clinton pe care le-au distribuit cu agresivitate in ultimele patru (4) saptamini ai campaniei prezidentiale, adica exact acum un an, la intre 23 si 70 de milioane de americani cu conturi de Facebook. Cifra e imensa si echivaleaza cu pina la 28% din electoratul american.
Date statistice
Daca cu adevarat Facebook a fost factorul decisiv in alegerea lui Trump ramine de vazut si poate nu se va sti niciodata cu siguranta. Cert este ca Facebook a devenit extrem de influent si influenta lui creste de la zi la zi. Influenta e de fapt atit de mare incit tot mai des dam peste aricole in presa americana care se intreaba daca nu cumva Facebook se transforma intr-o religie. Mai devreme in vara un articol din The Atlantic intreba de ce in zilele nostre nu suntem martori la aparitia unor noi religii. [Articol: https://www.theatlantic.com/international/archive/2017/08/new-religions/533745/] Comentariul dadea de inteles ca in mod traditional cam in fiecare veac a aparut o religie noua care in curs de citeva sute de ani a castigat sute de mii ori milioane de aderenti. Dar noi religii nu au mai aparut de mai bine de 100 de ani. [Ori, zic unii, suntem pe cale de a inventa una: http://thefederalist.com/2017/10/10/millennials-terrified-religion-theyre-developing-one-around-harry-potter/]
Aceasi intrebare e postulata anul acesta privind Facebook. Si nu e de mirare daca consideram câteva date statistice recente. Pe 27 august publicatia americana online Quartz a publicat un articol interesant asupra subiectului cu un titlu care atrage instantaneu atentia: Facebook has more people than any major religion except Christianity (”Facebook are mai multi aderenti decit oricare religie mare cu exceptia crestinismului”. [Articolul: https://qz.com/1057510/facebook-has-more-people-than-any-major-religion-except-christianity/] In iunie, Facebook avea 2 miliarde de “active users”, adica conturi active, iar intreaga corporatie Facebook doar 20.658 de angajati. Doar crestinismul, cu un numar de 2,3 miliarde de aderenti intrece pe Facebook. Pe locul trei urmeaza islamul cu 1,8 miliarde de aderenti, neafiliatii religiosi cu 1,2 miliarde, hindusii cu 1,1 miliarde, budistii cu 0,5 miliarde si asa mai departe. In timp ce miscarea Facebook e sprijinita si mentinuta de 20 de mii de angajati, crestinismul implica milioane de angajati permanenti, printre ei preoti, pastori, lideri de tineret, misionari, angajati ai organizatiilor caritabile crestine, etc. Privind rata cresterii aderentilor, Facebook creste anual cu 22%, islamul cu 1,4% iar crestinismul cu 0,8%. Pina in 2020, numarul aderentilor la Facebook va intrece numarul crestinilor la nivel global.
O noua religie?
Intrebat in iunie de un jurnalist cum vede el impactul lui Facebook, Mark Zuckenberg, fondatorul lui Facebook, a remarcat, in termeni religiosi, necesitatea formarii unei comunitati globale in jurul lui Facebook care sa contribuie la binele comun al planetei. Declara el: “oamenii care merg la biserica sunt mai dispusi sa faca munca de voluntariat si contributii caritabile, nu doar pentru ca sunt religiosi, ci pentru ca fac parte dintr-o comunitate. O biserica nu se formeaza peste noapte. Are un pastor care se ocupa de bunastarea congregatiei, si se ingrijeste ca fiecare membru al congregatiei sa aibe hrana si un acoperis. .. Liderii determina cultura, ne inspira, ne dau ce ne trebuie, si ne ingrijesc.” (”People who go to church are more likely to vounteer and give to charity – not just because they’re religios, but because they’re part of a community. A church doesn’t just come together. It has a pastor who cares for the well-being of their congregation, makes sure they have food and shelter. … Leaders set the culture, inspire us, give us a sefety net, and look out for us”.)
Comentariul lui Zuckenberg e interesant pentru ca capteaza esenta crestinismului in dimensiunea lui ne-teologica: crestinii constituie un factor pozitiv si decisiv la bunastarea umanitatii iar ceea ce ii face buni este religiozitatea lor. Crestinismul e un sablon dupa care Zuckenberg vrea sa formeze, in cuvintele lui, o lume mai integrata, coeziva, o forta constructiva pentru pace si armonie intre oamenii planetei. De fapt, in iunie Facebook a anuntat un nou motto (”mission statement”) al companiei: “give people the power to build community and bring the world closer together” (”sa dam oamenilor puterea de a construi o comunitate si a aduce oamenii mai aproape unii de altii”). Oare ce vrea sa insemne asta?
Dupa chipul si asemanarea lui Facebook
Nu suntem naivi sa credem ca Facebook se va transforma vreodata intr-o religie. Cel putin nu intr-o religie de genul religiilor traditionale care pretind credinta intr-o divinitate, intr-o Fiinta Suprema si o cale spre numurire cu rasplata, fie spre bine fie spre rau, pentru viata traita aici pe pamint. Dar ce e cert este ca exista o posibilitate reala ca Facebook sa genereze ceea ce sociologul german Max Weber numea, acum mai bine de o suta de ani, o religie civila (”civil religion”). Conceptul nu e tocmai original lui Weber pentru ca intr-o forma mai nuantata il aflam deja la Jean Jaques Rousseau. El denota un mod de gandire, o credinta ne-religioasa comuna unei natiuni ori grup de persoane privind un subiect aparte. Un exemplu usor de inteles pentru europeni sunt “valorile europene” cu care elita europeana incearca sa ne indoctrineze, ori sloganul curent al americanilor “make America great again”!, ori a lui Macron “Franta primeaza”! Religia civila e sprijinta de ritualuri distincte, simboluri specifice, embleme, ceremonii patriotice, zile sacre.
You are the product!
Intelegm ca multi dintre cei care citesc aceste rinduri sunt sceptici. Si e de inteles. Dar ne-a atras atentia un articol extrem de bine scris si documentat, publicat in London Review of Books in vara, cu titlui You Are the Product! (”Tu esti marfa”) [Articolul: https://www.lrb.co.uk/v39/n16/john-lanchester/you-are-the-product] In cele 20 de pagini ale articolului, autorul, John Lanchester, face recenzia a trei carti publicate doar anul acesta care ne atentioneaza ca noi, oamenii de rind, ne pierdem individualitatea si chiar umanitatea, esenta noastra fiind determinata tot mai mult de gigantii mediei sociale din zilele noastre: Facebook, Google si Amazon. Este de fapt un process in care participa aproape o treime din populatia planetei si fiecare persoana care citeste aceste randuri. Fiecare click pe care il facem este o urma (dira) electronica pe care o lasam in urma, infipa in lumea virtuala care va ramine acolo fara sanse ca ea sa fie stearsa vreodata. Aceste urme electronice ne sunt colectate (”harvested”) de gigantii mediei sociale si sunt vandute contra cost altor giganti care cauta sa ne ademeneasca cu mesajele ori prudusele lor. In sensul acesta, titlul articolului lui John Lanchester, You Are the Product (”Tu esti marfa”!) are sens.
E suficient sa citam doar titlul uneia dintre carti pentru a ne da seama cu ce ne confruntam. E cartea lui Tim Vu, The Attention Merchants: From the Daily Newspaper to Social Media, How Our Time and Attention Is Harvested and Sold (”Negustorii atentiei – de la cotidiene la media sociala – cum ni se culeg si ni se vind atentia si timpul”)
Expansiunea influentei lui Facebook poate fi chiar alarmanta. Acum cinci ani, in octombrie 2012, Facebook a ajuns la 1 miliard de conturi active, si numarul s-a dublat in doar cinci ani. In 2012, 55% din persoanele cu conturi de Facebook isi accesau contul zinic, iar dupa 5 ani procentul a crescut la 66%. Google are 1,5 miliarde de aderenti. WhatsApp si Messenger au 1,2 miliarde de abonati fiecare, iar Instagram 700 de milioane. Dar toate aceste trei aplicatii sunt proprietatea lui Facebook. Venitul anual global a lui Facebook si al companiilor ei este de $445 miliarde. Punctul de saturatie, insa, ramine sa fie atins, in lume fiind 3,5 miliarde de persoane cu acces la internet.
Inspiratie crestina?
Esenta afacerilor lui Facebook e captarea si comercializarea atentiei noastre. Asemenea panourilor publicitare din Parisul Secolului XIX. Inspiratia franceza, insa, nu e doar in lumea publicitara ci si in lumea inventata de Zuckenberg. Si, curios lucru, influenta franceza la rindul ei e de inspiratie crestina, unul din filosofii influenti din spatele intregului concept de Facebook fiind Rene Girard, un filosof crestin francez emigrat in Statele Unite. Cea mai influenta carte a lui Girard a fost Things Hidden since the Foundation of the World (”Lucruri ascunse de la crearea lumii”). Ideea ei fundamentala este ca fiinta umana nu este de fel autonoma si, din aceasta cauza, nu poate sa-si creeze un set valoric al ei. De aceea, ea copiaza, imiteaza valorile altora, in cazul crestinilor valorile transmise lor din generatie in generatie si revelate lor original de Divinitate. Trasatura aceasta definitorie a omului de a imita pe cel de linga el e aplicata perfect, zice Timothy Vu in cartea lui, de Facebook: “vreau sa imit pe vecinul, vreau sa fiu ca vecinul”.
Si tocmai aici e relevanta lui Facebook. Facebook ne urmareste 24 de ore din 24, stie ce ne intereseaza, ce valori poftim, si ne directioneaza interesele spre companii care stiu sa ne satisfaca poftele si doleantele, fie ele cit de frivole, bune ori rele. De accea, de exemplu, zice Vu, daca facem un Google search pentru a afla costul unui zbor de la New York la Sao Paolo, in citeva secunde ne apar pe ecran, fara sa solicitam ori sa voim, informatii privind hoteluri in Sao Paolo, inchirieri de masini, orarele evenimentlor sportive pe durata sederii in Sao Paolo, etc. De ce? Pentru ca instantaneu Facebook vinde atentia noastra si interesele noastre unor companii care sunt interesate in atentia si interesele noastre. Asta explica de ce avem acces la Facebook gratuit. Asta explica si titlul articolului lui Lanchester, You Are the Product, pentru ca Facebook ne transforma in comoditati, in marfuri, in produse care se vind si se cumpara. De fapt, ne aminteste Tim Vu, fiecare dintre noi care avem cont de Facebook muncim pentru Facebook, contribuim la monetizarea acestei gigante firme globale.
Si asta e o veste rea pentru mass media traditionala care e pe cale de disparitie. Mass media traditionala costa mult si reclamele se transmit mai repede si masiv pe Facebook decit prin intermediul cotidienelor traditionale. De exemplu, pe parcursul campaniei prezidentiale din 2016 din Statele Unite, Facebook a cunoscut o activitate mai sustinuta si un trafic de idei si dezbateri mai intens decit marile cotidiene americane adunate la un loc: New York Times, Washington Post, Huffington Post, NBC News, etc. De fapt, New York Times a facut un studiu conform caruia in 2014 aderentii lui Facebook au stat pe Facebook, la nivel colectiv, echivalentul a 39.757 de ani zilnic! La fel si publicatia britanica The Guardian care in 2016 lamenta ca anual Facebook “fura” 27 de milioane de dolari din venitul ziarului prin reclame alternative.
O masina care face bani pe seama noastra
Facebook a devenit o masina producatoare de bani. Achizitionarile noastre online facute cu o carte de credit sunt cunoscute lui Facebook, care la rindul ei vinde informatiile noastre privind ce cumparam companiilor care le fabrica – in schimbul unor bani. Si mai mult, Facebook stie instantaneu unde locuim, in care zona a lumii, ce numar de telefon avem, care e venitul pe cap de locuitor al cartierului in care locuim, ce cumpara oamenii din cartierul nostru, etc. Aceste informatii sunt vandute altor companii care ne trimit reclame menite sa ne ademeneasca sa cumparam si sa consumam. Algoritmele lui Facebook care capteaza si transmit aceste informatii sunt atit de sofisticate incit, cunoscind venitul pe cap de locuitor din zona de unde sa incearca achizitionarea de bunuri, da, de exemplu, preturi la bilete de avion mai ridicate in cartierele bogate decit in cele mai sarace. E clar ca Facebook e cea mai mare camera de luat vederi din lume. Are lentile globale si inregistreaza instantaneu vietile a 2 miliarde de oameni, continuu, fara incetare. Ne urmareste gusturile, miscarile si interesele intr-o masura pina acuma nemaicunoscuta in istoria omenirii. Are acces si la mintilor noastre cu scopul de a ni le influenta si directiona spre consumerism si monetizarea institutiei.
Ingrijorator, nu? Ne gandim ca doar Dumnezeu stie fiecare pas pe care il facem, fiecare click pe care il facem, la ce ne uitam online, ce ginduri avem, ce intentii avem si este cu un pas inaintea noastra. Se pare ca si Facebook e implicat in viata noastra intr-o masura similara si poseda cunostinte similare. Este un sistem care oricind ne poate transforma intr-o religie civila, fie ca vrem fie ca nu.
(Articol preluat de pe site-ul Alianţei Familiilor din România)
