Mă văd nevoit să scriu din nou despre influenţa muzicii aşa zis creştine. Am mai scris câteva articole pe această temă şi nu mi-am propus, în mod deosebit, să mai scriu şi altele. S-a întâmplat însă, deşi nimic nu este la întâmplare, să dau peste un material, bine documentat (şi care a fost tradus pentru voi în cele ce urmează), care vorbeşte despre unele aspecte din viaţa “vedetelor” de muzică “creştine”, material care m-a uimit şi m-a făcut să văd că problema este mult mai gravă decât am crezut.
După ce am scris despre melodia “You Raise Me Up” a grupului de muzică New Age “Secret Garden” şi preluată de aproape toate formaţiile creştine mulţi s-au supărat pe mine, chiar unii dintre cei apropiaţi. N-am avut nici un moment de ezitare şi am ştiut că am făcut ceea ce a trebuit. Acum cred şi mai hotărât că puţine lucruri fac atât de mult rău în biserici ca şi muzica aşa zis “creştină”. Şi constat că nu mai au discernământ nici cei puşi să vegheze asupra acestui aspect.
Voi prezenta azi trei “vedete” de muzică “creştină”. Influenţa lor în lumea creştină este considerabilă! Mai ales a lui M. W. Smith deoarece compoziţiile lui se cântă în aproape toate bisericile neoprotestante din lume. Şi nu doar neoprotestante. Am văzut o filmare dintr-o biserică ortodoxă coptă din Australia, biserică în care un grup de femei cântau una dintre compoziţiile lui M. W. Smith!
Nu pot să nu constat puterea de impresie a acestor compoziţii şi faptul că toţi le caută şi îşi doresc să cânte aceste melodii. Din cauza puterii lor de impresie toţi consideră că aceste compoziţii Îl au pe Dumnezeu în spatele lor, fiind sursă de inspiraţie. Şi eu am trecut prin aceasta chiar la începutul vieţii mele de credinţă şi am trăit odată o impresie atât de puternică, ascultând o melodie a lui M. W. Smith, încât nu o puteam compara cu nimic altceva de până atunci din experienţa mea creştină. A fost cea mai puternică experienţă spirituală de până atunci din viaţa mea, ca şi stare emoţională.
Atunci nu ştiam ce ştiu acum despre M. W. Smith şi alţi cântăreţi “creştini”. Nu ştiu cum să Îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a păzit şi nu m-a lăsat să merg pe această direcţie a închinării false şi că, treptat, treptat, mi-a descoperit tot mai mult din pericolul imens pe care îl prezintă “muzica creştină” contemporană.
Sunt aproape îngrozit, acum că am început să văd ce stă în spatele acestei muzici, de proporţiile imense ale înşelătoriei în care se află creştinismul evanghelic azi. Înşelătorie care vine prin muzică.
Mi-am adus aminte de ceea ce îmi scria o tânără care studiază muzica în Geneva (citiţi articolul “Platon şi Socrate despre muzică”) şi de ceea ce le-a spus profesorul lor la un curs: “Există în istorie o influenţare a societaţii prin muzică. Dacă vrem să schimbăm legile tradiţionale, să schimbăm muzica “ ( Platon).
Şi am înţeles că ceea ce modelează şi uniformizează azi “faţa” bisericii este muzica! Aceeaşi muzică a ajuns să se cânte în toată lumea, în toate bisericile evanghelice, de orice fel şi de orice nuanţă! Şi toţi au ajuns la fel! Legile tradiţionale au fost schimbate prin muzică! Este uimitor şi înfricoşător în acelaşi timp. Pentru că iată cine sunt cei ce ne modelează şi ne fascinează cu muzica lor:
Amy Grant
Amy Grant, regina muzicii pop, spunea: “De ce să te izolezi? Te izolează destul viaţa. Mă simt atât de izolată când intru într-o încăpere şi cineva spune: „Este creştină şi NIMENI NU-MI ÎNTINDE O MÂNĂ şi toată cocaina dispare…”(Bob Millard, Amy Grant, p.169).
Biblia spune în 2 Timotei 2 cu 22: „Fugi de poftele tinereţii”, dar Amy spune: „Dezmierdările apar…Ca şi tânără, când ofeream parte din mine cuiva, ştiam că era vorba doar de flirt, DE PUŢINĂ DISTRACŢIE…” (Bob Millard, Amy Grant, p.30).
Amy Grant afirma în Ladies Home Journal (dec.1985, p.210): „Mi se pare că oamenii care resping cu vehemenţă relaţiile sexuale dinainte de căsătorie, au avut parte de ceva experienţe dureroase în viaţă. La fel sunt cei ce spun un „Nu” categoric rock ‘n roll-ului. Există posibilitatea ca toate acestea să aibă vreo legătură cu ceva experienţe triste din trecut…”
Cântecul lui Amy, „Baby, Baby”, a fost fără precedent în istoria muzicii gospel, fiind situat pe locul întâi în revista Billboard. Revista People (15 iulie, 1991, p.71) afirma despre video-ul lui Amy, „Baby, Baby”: „Iat-o pe sfânta de Amy îmbrăţişându-se cu un tip mişto, şoptindu-i „Baby, Baby” la urechi şi arătând destul de ATRACTIVĂ ŞI PĂCĂTOASĂ…”. După toate aceste remarci Amy se confesează: „Încerc să arăt SEXY ca să-mi vând albumul…” (Rolling Stone, 6 iunie, 1985, p.10).
Amy Grant – Baby, baby (YouTube Video)
În 1998 Amy şi-a părăsit soţul cu care a fost căsătorită timp de 16 ani, Gary Chapman. Gary s-a aşezat efectiv în genunchi înaintea ei şi a rugat-o pe Amy să nu plece. În iunie 1999 Amy a divorţat de Gary. Iar la scurtă vreme, în martie 2000, Amy s-a căsătorit cu starul de muzică country Vince Gill. În 1996, soţia lui Vince a găsit un bileţel pe care scria – „Te iubesc, Amy” – în geanta lui de golf (People, 29 noiembrie, 1999). Încă din 1994, Amy i-a spus lui Gary: „Mi-am dat inima unui alt bărbat” (CCM, ianuarie 2000, p.36). Amy Grant & Vince Gill on Larry King (YouTube Video)
Amy recunoaşte la ABC Primetime, „Cred că o parte din mine l-a iubit (pe Vince) instantaneu.”
Cu toate că Amy neagă orice contact sexual cu Vince înainte de căsătoria lor – puţini o cred – inclusiv Gary Chapman. Când a fost întrebat dacă Amy şi Vince aveau o relaţie, Gary a răspuns: „Pot să dau un răspuns la această întrebare? Da. Voi da vreun răspuns? Probabil că nu. După cum mărturiseşte Amy, ei au fost prieteni foarte dragi ani de zile. Cred că cei mai mulţi oameni ar putea adăuga aici. Eu mă opresc aici şi las restul pe seama abilităţilor lor matematice.”
În albumul lui Amy, Lead Me On, Amy şi Michael W. Smith au scris cântecul „ păcat-ispită-adulter”, intitulat „Faithless Heart” (Inimă necredincioasă):
Uneori femeia din mine
Rătăceşte departe de casă,
Şi în mintea mea trăiesc o viaţă
Care mă înfrigurează până la oase.
O inimă care caută nişte braţe ce nu pot fi găsite,
Dar cine este străinul pe care dorinţa din mine îl caută?
Nu ştiu.
Dar mă sperie cu adevărat,
Pentru că am un soţ acasă care are nevoie ca să-i fiu credincioasă…
O, inimă necredincioasă!
Mă ispiteşti până în adâncuri….
Dumnezeule, tu ştii că aceste sentimente ale mele
Ar putea distruge lumea mea,
Ruinând promisiunile
Pe care o inimă mai puternică le-a făcut odată…”
(Faithless Heart, Amy Grant – Lead Me On, 1998)
Inimă necredincioasă – cât de adevărat a fost acest lucru…
Ocultismul în muzica lui Amy Grant
Un „semn” înfricoşător care se infiltrează în muzica creştină contemporană este legat de simbolurile oculte. Iar multe dintre aceste simboluri sunt semne clare şi sfidătoare ale unor legături cu ocultismul. Harper’s Encyclopedia of Mystical & Paranormal Experience (p.594), spune: „Simbolurile sunt importante în toate învăţăturile oculte, pentru că ele conţin înţelepciune secretă accesibilă doar celeor iniţiaţi.”
În videoclipul lui Amy, „That’ What Love is For”, unele simboluri oculte sunt afişate într-un mod clar şi deschis. În videoclip, Amy, îmbrăcată într-o robă roşie (folosită în ritualurile vrăjitoreşti), afişează într-un mod ciudat o stea cu şase capete în palme. Este un lucru cunoscut faptul că palmele sunt „punctul de contact” principal în ocultism. De aceea îţi aşezi mâinile pe o tablă Quija şi dai mâna într-o şedinţă. Steaua cu şase capete pe care o „transmite” Amy, este un hexagram. „Hex” este o vrajă folosită pentru a transmite un blestem. Hex este de asemnea un cuvânt grecesc pentru cifra şase. Sean Sellars, fost satanist, care a fost condamnat pentru că a sacrificat 3 oameni lui Satan, spune în cartea sa, Web of Darkness (Pânza întunericului, p.51): „Hexagramul este considerat de către unii ca fiind cel mai puternic şi mai rău semn în satanism şi în toată lumea ocultă.” Sellers mai adaugă: „Hexagramul este folosit mai ales în vrăjitorie pentru a chema demonii din adânc.”
În timp ce Amy afişează „hexagramul”, un bărbat misterios, îmbracat în negru începe să sape o chitară (blestemul) din „adânc”! Aceasta nu este coincidenţă sau accident. Aceste videoclipuri costă mii de dolari. Ele sunt pregătite şi coregrafiate până în cel mai mic detaliu.
Amy Grant – That’s What Love Is For (YouTube video)
Michael W.Smith
Inside Music (ian/febr. 1991) descriau un concert al lui Michael W.Smith: „Concertele lui adună sute de mii de fani împreună în fiecare an, mai ales tinere care ţipă întruna afecţiunea pe care i-o poartă. Pentru fanii lui, Smith este considerat absolut, de neîntrecut.”
Scuza continuă pe care rockerii creştini mereu o aduc este că ei încearcă să ajungă la inima tinerilor cu evenghelia lui Isus Cristos folosindu-se de muzica rock ca de un instrument ajutător.
Iată ce a scris un reporter secular din Birmingham News, după ce a vizionat un concert a lui Michael W.Smith: „Dacă nu sunteţi familiari cu M. W. Smith ca făcând parte din lumea muzicii creştine contemporane, puteţi participa la concertele lui şi veţi pleca de acolo cu nimic mai înţelepţi.” (The Birmingham News, 12 febr, 1993, p.5c).
Este uimitor să afli de la un necreştin că M. W. Smith nu are nimic de dat unei lumii care nu-L cunoaşte pe Dumnezeu! Cum o să ajungi la tineri cu Evanghelia lui Isus Cristos dacă ei nici măcar nu pot spune despre tine că eşti creştin?!
Un creştin trebuie să se deosebească de restul (1 Petru 2:9), să fie curat (1 Timotei 5:22; 2 Corinteni 7:1), sfinţit (1 Corinteni 6:11), separat de lume (2 Corinteni 6:17) şi sfânt (1 Petru 1:16). Dar după spusele lui Michael: „Totdeuna o să întâlneşti un grup de oameni conservatori. Ei spun că n-ai voie să faci asta, că n-ai voie să faci aceea, … nu ai voie să bei, nu ai voie să fumezi,….este un mod de gândire destul de bizar.” M.W.Smith (The Birmingham News, februarie 1993, p.1b).
Cu câţiva ani în urmă, M. W. Smith a participat la turneul de muzică rock a lui Amy Grant. A fost un eşec total. Aşa că Smith s-a întors să cânte „creştinilor”.
Ocultismul din muzica lui M. W. Smith
Pe spatele albumului lui Michael W.Smith, The Big Picture, stă scris numele lui M. W. Smith scris invers (de la dreapta la stânga). Unul dintre primele semne ale satanismului este scrierea inversă. Aliester Crowley, un guru al satanismului modern (şi mentorul multor grupuri rock) spunea în cartea lui despre magie, „Magick in Theory and Practice”: „ …învaţă-l să scrie INVERS, …învaţă-l să gândească INVERS prin mijloace externe, după cum urmează:
a. Să scrie INVERS…
b. Să umble INVERS…
c. Să asculte înregistrări fonice INVERS
d. Să înveţe să vorbescă INVERS…
e. Să înveţe să citescă INVERS…”
(Crowley, Aliester. Magick:Liber ABA, book four, 1994 Ordo Templi Orientis Edition, p.639)
Altceva, deosebit de alarmant, stă ascuns în scrierea numelui lui Michael W. Smith de pe acest album. Litera „M” din Michael şi „T” din Smith face parte din alfabetul runic (runic înseamnă secret) folosit în vrăjitorie şi în satanism!
În Dicţionarul cultelor, sectelor, religiilor şi ocultismului, scrie despre „rune”: „De la cuvântul german raumen, ce înseamnă „secret” sau „mister”. În vrăjitorie o „rună” este un cântec magic. Există diferite alfabete runice folosite de către grupurile oculte.” (Mather, George A. şi Larry Nichols, The Dictionary of Cults, Sects, Religions and the Occult, p.235)
Autor şi cercetător în simboluri oculte, dr. Cathy Burns, a fost aşa de alarmat de folosirea caracterelor runice de către Michael W. Smith pe coperta albumului Big Picture, încât i-a scris lui Smith cerându-i o explicaţie. Iată ce răspuns a primit: „Când i-am scris lui Smith despre aceasta, managerul lui mi-a scris înapoi. El a negat că albumul ar conţine caractere runice, dar mi-a spus că dacă vreau să aflu mai multe despre aceste caractere ar trebui să caut mai multe informaţii la bibliotecă! Probabil că nu este pentru folosirea acestor caractere, dar cu siguranţă nu a încercat să mă avertizeze că aceste caractere sunt simboluri oculte.” (Dr. Cathy Burns, Masonic and Occult Symbols Illustrated, p. 288)
În cartea, Web of Darkness, fostul satanist Sean Sellers spunea: „Runele sunt cea mai veche formă de cunoştinţe oculte şi magie… folosirea lor întoarce persoana împotriva lui Dumnezeu.” (Sean Sellers, Web of Darkness, p.72)
Albumul de Crăciun al lui Michael W.Smith, are cea mai bizară copertă de album care a putut fi văzută vreodată. Michael W. Smith pur şi simplu stă pe un scaun într-o poziţie ciudată. Ce face acolo? După o prezentare cu slide-uri despre rockul creştin, am expus şi coperta albumului Christmastime a lui Michael W. Smith cu remarca „ce copertă ciudată are!”. Dar nu aveam nici o idee ce făcea de fapt Smith! După prezentare, un bărbat a venit la mine şi mi-a spus ca Michael folosea caractere runice. Trupul lui forma litera „T” iar baza scaunului forma litera „M”. Incredibil!
Sandy Patti
În anul 1995, valuri de şoc au zguduit planeta CCM (Contemporary Christian Music). Sandy Patty a mărturisit că trăia în adulter din 1991 cu cântăreţul Don Peslis. Şi el nu era primul. Christianity Today afirmă: „Potrivit câtorva surse independente care în perioade diferite ştiau despre activităţile cântăreţei Sandy Patti, ea a avut două relaţii extra-maritale, în ambele cazuri cu bărbaţi căsătoriţi.” (Christianity Today, 11 septembrie, 1995, p.72)
Mare parte din cariera ei la CCM, Sandy Patti şi-a petrecut-o trăind în adulter cu bărbaţi căsătoriţi! Atunci când Sandy Patty apărea pe scenă, depunând mărturie şi cântându-I Domnului, ea trăia în adulter! Sandy a divorţat la scurtă vreme de soţul ei şi s-a căsătorit cu Peslis, chiar dacă soţul ei a fost dispus să o ierte şi să-şi refacă căsătoria.
Panis Angelicus by Sandi Patty and Don Peslis (YouTube Video)
PsychoHeresy Awareness scria: „Popularitatea crescândă a lui Sandy Patty este un indiciu al stării de jos a creştinilor care rostesc numele lui Cristos dar nu vor să urmeze doctrina Bibliei. Faptul că te căsătoreşti cu o persoană cu care ai comis adulter nu rezolvă problema ci creează o continuă stare de neascultare faţă de Dumnzeu. Cum se căieşte cineva de păcatul adulterului în timp ce se afişează într-o relaţie cu un fost părtaş al acestui păcat? (PsychoHeresy Awareness Letter, martie-aprilie 1998, pp.1,8)
Cu toate acestea Sandy este mai populară ca niciodată.
Pentru azi mă opresc aici dar poate voi reveni pentru că mai sunt multe altele de spus şi despre alte vedete ale muzicii creştine contemporane.
Comment